Arhive blog

Casele Reginei Maria de pe litoralul Mării Negre

Cândva erau locuri încărcate de prezența discretă a Reginei Maria, care iubea să privească și să asculte natura. Tocmai datorită acestui aspect construcțiile, care au servit în primul rând ca spațiu de recreere, se armonizau cu peisajul locului. Stăpâneau bunul gust, simplitatea și respectul față de natură, un trio pe care cu greu îl regăsești astăzi.  

Balcicul și Mamaia au fost locurile alese de cea mai puternică prezență feminină aflată în fruntea României (Mari). În prezent sunt două bogății de patrimoniu care sunt tratate și exploatate diferit. Să vedem ce-i cu ele!

 

CASA DE LA BALCIC. Un loc de care te îndrăgostești.

Turistic vorbind, poate și portuar, Balcicul a fost și este o pierdere pentru România. Îndrăznesc să spun că Balcicul fără prezența Reginei (și a câtorva primari și personalități artistice) ar fi rămas în anonimat, cel puțin din punct de vedere cultural. Regina Maria (1915, prima vizită – 1937, ultima vizită), care s-a îndrăgostit de acest loc și l-a construit după un stil balcanic-oriental, a descoperit aici exact ceea ce căuta cu ardoare: liniște (de unde și denumirea de Cuibul liniștit) și frumusețea naturii. 

Astăzi locul este frecventat de o mare varietate de turiști, printre care și noi, românii. Cât de ciudat, să fim turiști pe locul ales al Reginei Maria. Ce-i drept, m-am simțit ca acasă până la… limba bulgară. Cu siguranță am făcut mult prea puțin pentru păstrarea acestui loc în patrimoniul României. Cert este că bulgarii au obținut un domeniu valoros pe care, la fel de adevărat, îl îngrijesc destul de bine.castelul de la balcic

CASA DE LA MAMAIA. Un vis frumos. 

La Mamaia lucrurile au stat cu totul altfel, cu toate că, până la un punct, vorbim de aceeași dorință a Reginei: o casă în spiritul naturii și un loc liniștit la malul mării (profitând și de prezența scăzută a altor construcții în acele timpuri). Mai mult ca sigur, spre deosebire de Balcic, zona Mamaia prindea contur și fără prezența Reginei Maria, însă era exact acel element-valoare de care Mamaia avea nevoie. Construcția, tot în stil balcanic, a început în 1924 și a durat cam 2 ani și jumătate, timp în care Regina a urmărit îndeaproape ridicarea complexului. Din păcate, moartea Regelui Ferdinand în anul 1927 a schimbat complet planurile acesteia, considerând că este o casă mult prea mare pentru a locui singură. Astfel a donat-o principesei Elena, devenind un loc frecventat de viitorul rege, Mihai. Regina a păstrat totuși o anexă – Vila Știrbey.

Astăzi locul nu este frecventat de turiști, ci doar de curioși nostalgici care privesc la ceea ce era cândva o casă regală. Complexul, ce putea fi un veritabil obiectiv turistic, a fost abandonat și privatizat (anii ’90, respectiv 2000) în cele mai urâte moduri pentru un loc aflat pe Lista Monumentelor Istorice (sub supravegherea strictă a Ministerului Culturii!). Funcționînd pentru o scurtă perioadă pe post de club-bar-restaurant (Dumnezeu știe!) și ca depozit de saltele, șezlonguri și alte obiecte, nu a rămas în prezent decât o imagine a neputinței față valorile naționale. Aparent, salvarea nici măcar nu s-a pus în mișcare. 

casa de la mamaia

 

Îți place DORDETUR?

Nu ezita să dai un LIKE pe www.facebook.com/dordetur și un FOLLOW la blog.

Mulțumesc pentru susținere. 🙂

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: