Istorie și legendă: Mănăstirea Argeșului

Tuturor ne place să călătorim! Sedentarismul SPER să fie de domeniul trecutului, mai ales când sunt atâtea posibilități de viață. Problema ar fi că nu mereu ne împăcăm cu timpul, căci la buget o mai dregem noi. Așa că s-au inventat mici locuri turistice aproape de… casă sau, în termeni mai profesionali, vorbim de turismul de weekend.

Să fugi nițel de haosul capitalei și să pornești spre orașul Curtea de Argeș, care se scaldă în muscelele Făgărașului, este o escapadă recomandată, mai ales că din București până la fosta capitală domnească a Țării Românești sunt aproximativ 150 km, însemnând ca timp cca. 1h 45m. Așadar, în caz că ai doar o zi la dispoziție, este locul ideal pentru câteva clipe de relaxare.

Probabil o să spuneți că în Curtea de Argeș nu sunt prea multe locuri de vizitat. Sunt de acord cu voi, de aceea este etichetată ca fiind o localitate de tranzit turistic. Asta nu înseamnă că nu merită să zăbovim aici ci, din contră, merită cu prisosință. Mănăstirea omonimă, cu un interesant ansamblu ornamental, dar mai ales cu o poveste demnă de știut, ne așteaptă să îi călcăm pragul, cu mare atenție la… detalii. Sigur, părerile sunt împărțite, fiindcă o oarecare grandomanie există asupra edificiului cultural-religios. Până să tragem fiecare concluzii, hai să vedem ce-i cu această mănăstire, situată pe bulevardul Basarabilor, dinastie cu rol decisiv în formarea și dezvoltarea Țării Românești, fiindcă, dincolo de latura religioasă, are o foarte importantă latură istorică, cu implicare în conștiința națională.

Manastirea Curtea de Arges

Manastirea Curtea de Arges

Legendele sunt adevărate surse de inspirație pentru istoricii interesați. Nu consider că sunt o pierdere de timp, un sâmbure de adevăr tot există pe undeva. Aceste, să le spunem ipotetic, povestiri adevărate, sunt bucuria noastră, a oamenilor călători, care, de multe ori, căutăm mai mult decât informații reale (uneori mai puțin atractive) și suntem atrași de lumea fascinantă a misterelor nedeslușite. Până la urmă, orice loc poate avea o poveste, iar turiștilor le place enorm acest lucru.

Mănăstirea Curtea de Argeș intră în categoria locurilor turistice cu povești atractive. Este învăluită de una dintre cele mai frumoase legende românești, aspect care îmbogățește și mai mult locul sfințit de aici. Astfel, pe malurile frumoase ale Argeșului a ales controversatul Negru-Vodă să ridice o monastire naltă, cum n-a mai fost altă. Desigur, nu el a construit-o, ci echipa lui de meșteri pricepuți, în frunte cu Manole, unul dintre eroii neamului nostru. Sacrificiul uman, atât de necesar în realizarea mănăstirii (prin zidirea propriei soții, Ana), este o învățătură fundamentală prin faptul că orice lucru trainic și deosebit se face prin… însuflețire. De luat aminte!

Manastirea Curtea de Arges - locul unde este zidita Ana

Manastirea Curtea de Arges – locul unde este zidita Ana

Din păcate, frumoasa mănăstire a fost supusă multor evenimente nefaste, având în vedere că în secolul XVI, momentul ridicării edificiului religios, apele erau foarte tulburi. Și au tot rămas așa! Așadar, în secolul XIX a fost restaurată la chipul pe care îl observăm și noi astăzi. Cel care s-a ocupat de lucrări a fost un arhitect francez, cu cetățenie română, pe numele lui întreg Emile Andre Lecomte du Nouy, adus de regele Carol I. Francezul nostru se pare că a redus destul de mult din valoarea obiectivului cultural-religios de la Curtea de Argeș, dar frumusețea persistă, fără doar și poate.

Eleganta mănăstire are la bază clasicul stil bizantin, însă cu influențe orientale (arabe, persane, armenești…), care transformă foarte mult aspectul general. În mare parte, aici stă poate și farmecul mănăstirii. Acum, eu personal, nu îmi închipuiam că și interiorul este la fel de valoros. Este un aspect de subliniat, căci, de cele mai multe ori, ceva îți mai domolește din entuziasmul inițial.

Manastirea Curtea de Arges - turle

Manastirea Curtea de Arges – turle

Organizată în tematica ortodoxă, cu altar, naos și pronaos, interiorul mi-a dat o senzație foarte sobră, de unde și ideea că mănăstirea Curtea de Argeș poate fi un veritabil loc de artă, o biserică-muzeu. Privind în ansamblu, vedem marmură, multe elemente aurite sau chiar aur pur, bronz, onix și suntem încântați de elemente arhitecturale bine distribuite: abside, arce, turle, coloane, mozaice. Personal, am fost impresionat de cei 12 Apostoli – așezați în coloane înalte și zvelte.

Pictura bisericii, realizată în ulei, este compusă din portretele ctitorilor (Neagoe Basarab și soția sa, Despina Milița), Radu de la Afumați (despre care se spune că a terminat construcția cu ajutorul meșterului Dobromir) sau Carol I și Elisabeta. Bineînțeles, este prezentă și pictura strict religioasă, reprezentată îndeosebi prin Maica Domnului, Iisus Hristos sau Sfântul Ioan Botezătorul.

În pronaos, avem un valoros spațiu funerar (un mic mausoleu), care atrage numeroși vizitatori din toate colțurile lumii; aici avem rămășițele celor mai importanți regi ai României, alături de reginele lor. Vorbim de regele Carol I și regina Elisabeta, de regele Ferdinand și regina Maria, și, nu în ultimul rând, Neagoe Basarab și familia sa, inclusiv ginerele său, Radu de la Afumați.

Se pare că și rămășițele regelui playboy al României – Carol al II-lea, sunt depuse într-o mică capelă din incinta complexului monahal, soluție considerată provizorie la acea vreme (bănuiesc că cea din dreapta, cum te regăsești în fața bisericii). Totodată, mormântul amantei, ulterior soției, Elena Lupescu, se regăsește tot la Curtea de Argeș, dar într-un loc mult mai retras, la marginea parcului monahal. Sicriile celor doi au fost aduse în țară din Portugalia, în anul 2003, și sunt mai ferite de ochii curioșilor. Aproape de necrezut o asemenea densitate de personalități!!!

Exteriorul, cu splendide inserții orientale, este croit cu multă sârguință, rezultatul fiind pe măsură. La bază, mănăstirea Curtea de Argeș are un important element de construcție, piatra de Albești, un adevărat brand local, dar și național. În fața intrării ne întâmpină un aghiazmatar, bineînțeles, în același frumos ton arhitectural. În mănăstirea Curtea de Argeș pășești ca printr-un portal, cam așa aș descrie intrarea în lăcașul religios. Ferestrele sunt de asemenea interesante, fiind mici și înguste, foarte frumos gravate în fațade, și ai senzație că sunt ascunse. M-a impresionat brâul median, destul de impozant, care ni se înfățișează ca o sfoară groasă împletită, arătând unitate și importanță bisericească, dar și cele două clopotnițe mici (pronaos), frumos răsucite în văzduh. Mai întâlnim și o multitudine de rozete, panouri decorative și, nu în ultimul rând, porumbei decorativi, care înconjoară mănăstirea.

Vă recomand și un popas la Palatul Episcopal (clădirea-turn din spatele mănăstirii), iar vis-à-vis, cum traversați bulevardul cu tei, găsiți izvorul lui Manole, unde s-a construit o fântână comemorativă.

Dragilor, după plimbarea prin parcul monahal, mă gândesc că v-ar prinde bine niște bucate și consider că restaurantul Curtea Veche, care mi-a lăsat o impresie frumoasă, este o recomandare justă, atât din punct de vedere gastronomic, dar și din punct de vedere al ambianței. Poftă bună!

Sunt deficitar la fotografii pe articolul acesta. Nu știu ce a păzit aparatul meu de fotografiat… sau poate eu sunt vinovat, pentru că ce am văzut la Curtea de Argeș, vă spun sincer, m-a lăsat cu gura căscată, fără să exagerez. Pentru o primă impresie, vă invit la un tur oferit de Turism Land, dar cel mai bine faceți o mică excursie, căci mănăstirea Curtea de Argeș este un simbol al credinței, al libertății naționale și iubirii de patrie. De neratat și de revăzut, pentru fiecare român.

Atenție! Perioada de maxim pelerinaj este în preajma sărbătorii Adormirii Maicii Domnului (15 august), hram pe care mănăstirea Curtea de Argeș îl poartă cu sfințenie.

FIȚI TURIȘTI CU BUNĂ ATITUDINE!

Anunțuri

Posted on 22 Februarie 2014, in Călător în țara mea and tagged , , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: